Legea pentru Pace

Există conflicte, mai mari sau mai mici, între țări din diverse motive. Dacă se folosește forța armată pentru a rezolva aceste conflicte, nu va exista niciodată o lume pașnică. Statele ar trebui să se abțină de la amenințarea sau utilizarea forței militare pentru protejarea vieților și a proprietății.

Pentru a elimina utilizarea forței, trebuie eliminate condițiile care provoacă războiul. Armele de distrugere în masă și instalațiile de producție ale acestora ar trebui să fie distruse treptat și refolosite pentru a servi unor scopuri benefice pentru omenire.

Statele ar trebui să devină agenți ai păcii și să ia măsuri pentru a consolida pacea globală. Pe baza respectării principiului egalității în drepturi și al autodeterminării popoarelor, statele ar trebui să interzică actele de agresiune și nu ar trebui să permită ca teritoriile lor să se angajeze în forță armată. Statele ar trebui să dezvolte relații de prietenie cu toate celelalte state și să prevină disputele.

Statele ar trebui să se abțină de la orice act de incitare, planificare, pregătire, inițiere sau comitere a unui act de agresiune care încalcă granițele unui alt stat. Un astfel de act de agresiune nu ar trebui să aibă loc sub formă militară, politică, economică sau sub orice altă formă.

Statele nu ar trebui să se angajeze în nicio intervenție menită să divizeze sau să separe un stat. În cazul în care un stat-națiune este divizat, poporului divizat ar trebui să i se asigure dreptul la autodeterminare și să se ia măsuri pentru a stabili un guvern unificat. Statele ar trebui să le încurajeze să se angajeze în cooperare și dialog.

Statele au datoria de a-și soluționa diferendele internaționale prin mijloace pașnice. Statele ar trebui să respecte și să pună în aplicare orice hotărâre sau decizie luată de un organism judiciar, cum ar fi Curtea Internațională de Justiție.

În cazul unui atac armat împotriva unui stat, măsurile luate în legitimă apărare ar trebui să fie raportate imediat Consiliului de Securitate și ar trebui să fie limitate. Utilizarea excesivă a forței sub pretextul autoapărării nu poate fi acceptată de comunitatea internațională.

Având în vedere gravitatea conflictelor religioase, ar trebui să se consolideze eforturile colective pentru a le rezolva. Statele ar trebui să încurajeze libertatea religioasă și o cultură a toleranței. De asemenea, statele ar trebui să interzică utilizarea religiei de către guverne, grupuri sau indivizi pentru a comite acte de violență împotriva altora.

Statele ar trebui să promoveze înțelegerea reciprocă între diferitele grupuri religioase sau etnice și să încurajeze consultările pentru a identifica cauzele profunde ale tensiunilor. Pentru a împiedica folosirea credinței religioase sau a identității etnice ca pretext pentru acte de violență, statele ar trebui să urmărească și să pedepsească astfel de activități.

Acțiunea vine din gândire. Educația pentru pace ar trebui să fie oferită cetățenilor globali pentru ca aceștia să învețe, să vorbească și să practice pacea. Cei care primesc educație pentru pace vor face posibilă pacea chiar și fără forța legii, creând o lume a păcii depline.